Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

Expropriereaconstituie pentru expropriator un mod de dobindire a dreptului de proprietate, iar pentru expropriat reprezinta un mod de incetare a dreptului de proprietate. Exproprierea este consfintita in normele constitutionale, art 46 alin 2 constitutia RM si Conventia Europena pentru dr-urile omului precum si CC art 316. Legea cu privire la exproprierea pentru cauza de utilitate publica defineste exproprierea ca fiind transferul de bunuri din proprietatea privata in proprietatea publica transferul catre stat de bunuri proprietate publica ce apartine unei unitati administrativ teritoriale sau de catre stat sau a unei unitate admin – terit a dr-lor patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari de intere public dupa o dreapta si prealabila despagubire. ( o definitie imperfecta d/ e aceasta admite si trecerea si cedarea de catre stat.

Exproprierea prinde citeva etape:

1. Cercetarea prealabila si notificarea expropriatului despre eventuala expropriere si propunerile in acest sens.

2. Inaintarea propunerilor despre exproprierea expropriatului

3. Inaintarea intimpinarilor la propunerea de expropriere care urmeaza a fi inaintata in termen de 45 de zile din momentul primirii propunerilor

4. Decizia comisiei.

In cazul in care avem un bun de interes national urmeaza a fi intrunita o comisie convocata de catre Parlament, in care avem un bun de interes local procedura exproprierii este initiata de consiliul local. Pentru existenta exproprierii este necesare intrunirea a 2 conditi:

- Existenta cauzei de utilitate publica. Cauza de utilitate publica de interes a intregii comunitatii.

- Existenta unei despagubiri drepte si prealabile. Despagubirea este dreapta atunci cind expropriatul a cazut de acord cu suma despagubirii propusa de expropriator, in caz de litigiu asupra cuantumului despagubirii acesta se va stabili prin hotarire judecatoreasca. Despagubirea se compune din valoarea reala a bunurilor adica pretul acestora precum si despagubirea acordata expropriatului ca compensare pentru incomoditatea creata.

 

42. notiunea de parimoniu
patrimoniucuprinde in cuprinsulsaunumaidrsiobligatii cu continuteconomic adicace pot fi evaluate in bani.Astefel nu vor face parte din patrimoniudrsiobligatiile care nu au un continut economic si nu pot fi evaluate in bani cum ar fi drdrsiobligpublice s-au politicedr personal nepatrimoniale.Conform art 284 al 1 c.c patrimonial reprezintatotalitateadrsioblig. Patrimoniale care pot fi evaluate in bani private ca o suma de valori active s-au passive strins legate intre ele apartinind unor pers fizice si jur.Din definitia data se pot desprinde urm.idei:
1.patrimoniul este mai intii un active ,dr avind acelasi titular iar bunurile reunite acelasi proprietar.
2.dr care il compun sint patrimoniale evaluate in bani

3.patrimoniul este distinct de bunirile care il kompun la un moment dat,el aexista indifferent de schimbarile si modalitatile care se produk cu dr si oblig. Care alcatuiesk continutul.

 

 


43. bunurile parti component ale patrimoniului.
bunurile pot definite in 2 sensuri si anume in sens restrins bunul este definit ca un lucru cu valoare ec. Adika pputind sadisface trebuintele material ori patrimoniale
in sens larg bunul privete nu numai lucrurile ci si dr patrimoniale care au ca obect acele lucruri.
3.caracterele juridice ale patrimoniului
din definitia data in art. 284 c.c rezulta urmatoarele caractere :
1 patrimoniul este o universalitate jur adica reprezinta totalitatea dr si oblig. Patrimonialee ce apartin unor pers ca universalitate jur .
2 orice pers are un patrimoniu .O persoana este de neconceput fara un patrimoniu .
3 Unicitatea jur – aceasta presupune ca o pers fiz sau jur nu poate avea decit un singur patrimoniu.
4 divizibilitatea patrimoniului –desi patrimonial este unic el poate fi divizat in mai multe mase de bunuri fiecare avind un regim jur ca de ex.a)bunurile dobindite de catre soti in timpul casatoriei,adika bunurile apartin ambelor soti:b)bunurile personale ale fiecaruia dintre soti obtinute pina la casatorie sint bunurile pesronale ale fiecaruia.
5.inalienabilitatea partim.-caracterul personal al patrim. Impedica detasarea sa de titular si transmiterea unei alte persoane atita timp cit exista.
4 functiile parimoniului
patrimonial indeplineste 3 functii:
1constituie obectul gajului general al creditorului chirograf
2 explica si face posibila transmiterea universal si ku titlul universal a dr si oblig.
3.explica si permite subrogatia reala cu titlul universal.
Functia de gaj-creditorii chirografi sint acei care nu dispun de o garantie reala de ex gaj sau ipoteca.
2functia de subrogatie –in dr civil subrogatia este de 2 feluri personala si reala.Subrogatia personala consta in faptul ca intr-un raport jur o per esrte inlokuita de alta .
Subrogatia reala reprezinta inlokuirea unei bun cu un alt bun sau cu valoarea acestuia.
Subrogatia reala poate fi:
1.subrogatie reala ku titlul universal –presupune inlokuire automata a unei valori cu alta valoare.
2 subrogatie reala cu titlul particular presupune inlokuirea unui bun individual determinat cu un alt bun tot individual.
3transmiterea universal consta in transmiterea de la o persoana la alta a unui patrimoniu intreg sau a unei cote.

 


44continutul patrimoniului dr patrimoniale
dr patrimoniale se clasifica in dr reale si dr de creanta.
Dr real este acel dr subectiv real in virtutea caruia titularul sau isi poate exercita atributiile asupra unui bun in mod direct fara interventia oricarui alte persoane..dr real se impart in :
-dr reale principale
-dr reale acesorii.
dr reale principale sint acelea care au o existent idependenta fata de alte dr.
Dr reale acesorii sint acele dr care depend de existent altor dr .
Dr de creanta sint dr subjective patrimoniale in temeiul carora titularul lor sau subectul active numit creditor poate pretinde sub.pasiv numit debitor ca acesta sa dea sa faca sau sa nu faca ceva .
dr reale da nastere la 2 efecte specific si anume dr de urmarire sau dr de preferinta.


45. notiunea si elementele posesiei
Etimologik cuvintul posesie deriva din latinesku3 “possidere”ceia ce inseamana a fi instalat sau a stapini un bun..Codul civil nu ne da o definitie a posesiei ci numai arata in ce conditii le poate dobindi.
Posesia este o stare de fapt generatoare de efecte jur care consta in stapinirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o pers asupra urmatorului bun cu intentia si vointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular a altui dr real.
O alta definitie a posesiei –posesia este o stare de fapt care consta in stapinirea materiala asupra unui bun care permite posesorului sa se comporte ca si kum ar fi adevaratul titular al dr real.
caracterele posesiei
1.posesia se bazeaza pe intentia de a poseda lucrul de unul singur
2.posesia se refera numai la dr reale nici de cum si la cele de creanta
3.posesia nu poate sa se exercite asupra unei universalitati de bunuri
4.posesia duce la nasterea unui dr probabil alt dr real.
elementele posesiei
posesia presupune 2 elemente :
1.material care consta in totalitatea faptelor material de stapinire transmitere si folosintaexercitata direct asupra bunului.de aici rezulta ca posesia poate fi:
-posesie nemijlocita cindposesorul stapineste bunul in mod direct prin putere proprie
-posesia mijlocita –cind pers poseda un bun in calitate de creditor gajist arendas ,chiriasa.
2 elementul intentional sau psihologic consta in intentia sau vointa celui care poseda de a exercita stapinirea lucrului p/u sine adica sub nume de proprietar

 


46. dobindirea si pierderea posesiei
conform art 303 c.c posesiunea se dobindeste prin exercitarea de vointa a stapinirii de fapt a bunului.Dobindirea elementului material rezulta fie din faptul unilateral al posesorului de a exercita vizibil acte de folosinta doar cu conditia dea nu savirsit fapte penale impotriva proprietatii ..Nu se cere ca posesorul sa exercite efectiv actele de posesie de ex. Sa locuiaska in imobil.Este sufficient sa existe posibilitatea actuala si exclusive de a face acte material asupra lucrului.Posesia poate fi perduta prin urmatoare modalitati:
1)prin perderea simultana a ambelor elemente ale posesiei atit anius cit si corpus
2)prin perderea puterii material
3)prin pierderea elementului intentional

47. CALITĂŢILE ŞI VICIILE POSESIEI.

Calităţile posesiei.

Viciile posesiei sunt:

· Discontinuitatea posesiei. Acest viciu este absolut (deoarece poate fi invocat de oricine), este temporar (deoarece încetează în momentul în care posesia devine regulată) şi se referă atât la bunurile mobile cat şi la bunurile imobile.

· Violenţa. Termenii se referă la violenţa ca agresiune din partea posesorului, fie la violenţa care nu vine din partea posesorului (violenţa pasivă).În practică şi doctrină s-a spus că numai violenţa activă determină vicierea posesiei, iar acest viciu este relativ, deoarece poate fi invocat doar de posesorul împotriva căruia se exercită violenţa. Deasemenea este un viciu temporar, pentru că încetează odata cu încetarea violenţei; şi se referă atât la bunuri mobile cat şi la bunuri imobile.

· Clandestinitatea. Clandestinitatea presupune ca posesia – stăpânirea bunului – se face pe ascuns faţă de adevaratul proprietar, prin urmare acest viciu putând fi invocat numai de acesta. În general se referă la bunuri mobile, fiind mai greu de imaginat clandestinitatea în materia imobilelor. Este un viciu temporar, deoarece încetează în momentul în care posesia redevine publică.

· Echivocul. Acest viciu există ori de câte ori nu se cunoaşte exact dacă stăpânirea materială a bunului – corpus – se exercită în nume propriu, sau pentru altul. Ex. un coproprietar care stăpâneste întregul bun, nu lasă să se înţeleagă în mod clar, prin atitudinea sa, dacă neagă ori nu cotele părţi din dreptul aparţinând celorlalţi coproprietari.Viciul e cunoscut atât la bunurile mobile cât şi imobile, este temporar (în sensul că încetează odată ce devine clară atitudinea posesorului) şi este absolut (în sensul că poate fi invocat de oricine).