Aspectul motivational al învatariiscolare

• Motivatia învatarii reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza, sustin energetic si directioneaza activitatea de învatare.

• Optimul motivational reprezinta o zona situata între nivelul de activare minim si cel maxim, zona careia îi corespunde un nivel mediu de activare cerebrala. Optimul motivational difera de la o persoana la alta, în functie de gradul de dificultate al sarcinii, de aptitudini, de echilibrul emotiv, de temperament etc.

• Legea optimului motivational arata cum depasirea unui anumit prag de activare duce la scaderea eficientei rezolvarii sarcinii

• La fel, sub nivelul minim de activare, învatarea nu se produce.

 

Stiluri de învare

• exista stiluri de învatare diferite, deoarece cei ce studiaza învata în mod diferit:

• stil auditiv

• stil vizual

• stil tactil

• stil kinestezic

5.Evaluarea

• Evaluarea presupune activitatea de stabilire a performanelor, prin raportarea acestora la un sistem de criterii i standarde dinainte stabilite.

• Evaluarea se realizeaz în trei etape:

• - verificarea

• - msurarea

• - aprecierea

Relaia predare-învare- evaluare

• Predarea-învarea- evaluarea sunt procese care se afl într-o strâns interdependen, intercondiionându-se reciproc

6.Normativitatea didactic

• Normativitatea didactic presupune existena i respectarea unor norme, reguli în desfurarea activitii instructiv-educative

• Aceste norme se numesc principii didactice

• Acestea au funcia de a orienta i regla activitatea didactic

Principiile didactice

• 1. Principiul însuirii contiente i active a cunotinelor

• 2. Principiul accesibilitii

• 3. Principiul însuirii temeinice a cunotinelor

• 4. Principiul legrii teoriei de practic

• 5. Principiul asigurrii conexiunii inverse

• 6. Principiul sistematizrii i continuitii

 

 

----0000----

 

• Evaluarea didactic este un procedeu psihopedagogic complex de stabilire a valorii unor procese, comportamente, performane, prin raportarea acestora la un set de criterii prestabilite, cu valoare de “etalon”.

Evaluarea este considerat în didactica modern:

• o activitate complex,

• etapizat,

• desfurat în timp,

• cu caracter dinamic i flexibil,

• orientat de scopuri i obiective bine delimitate.

• La nivel de macrosistem, evaluarea reprezint un subsistem al procesului de învmânt, prin care se msoar i se apreciaz eficiena acestuia, respectiv nivelul de atingere a finalitilor educaionale.

La acest nivel, evaluarea îi exercit:

- funcia de feed-back global, sistemic

 

-furnizeaz informaii utile pentru stabilirea eficienei procesului de învmânt i pentru fundamentarea deciziilor de politic educaional.

• La nivelul micro, al activitilor instructiv-educative concrete, evaluarea are ca scop cunoaterea randamentului colar( raportului dintre performanele realizate i demonstrate de elevi i performanele anticipate i proiectate de cadrul didactic).

- evaluarea i autoevaluarea îi exercit funcia de feed-back secvenial, oferind factorilor binomului educaional informaii necesare în realizarea procesului de reglare i ameliorare a demersului didactic.

 

Evaluatorul îi propune s obin i s valorifice informaii referitoare la o serie de aspecte, în condiiile valorificrii anumitor resurse ale activitii didactice i vizeaz, în principal, urmtoarele:

• obinerea de informaii despre prestaia elevilor, descrierea calitativ i cantitativ a abilitilor i capacitilor lor intelectuale, practice i comportamentale, elaborarea unor judeci de valoare în legtur cu acestea, respectiv în legtur cu concordana dintre performanele dobândite i cele anticipate o dat cu formularea obiectivelor operaionale

• obinerea de informaii despre prestaia cadrului didactic, despre competenele de care dispune acesta

• obinerea de informaii despre programul educativ i despre curriculum-ul educaional, despre calitatea, pertinena i eficiena acestora valorificarea tuturor informaiilor obinute în vederea formulrii unor aprecieri i judeci de valoare

• adoptarea de decizii referitoare la viitoarele demersuri educaionale.

 

 

• evaluarea presupune formarea unei imagini reale, obiective despre prestatia celui evaluat, aspectele pozitive ale intregului proces de invatare si formare parcurs de acesta, nivelul su de cunostinte, calitile, capacitile, competenele, aptitudinile sale, conduita sa alaturi de acestea, aspectele negative i disfunciile care intervin în procesul de învare i formare, lacunele, confuziile, greelile sale, fr a se transforma evaluare-sanciune;

• se recomand practicarea unei evaluri formative, care sa
sprijine învarea, s asigure fiecrui individ informaii în legtur cu evoluia învarii i oportunitatea de a-i monitoriza propriul progres în învare, de a-si construi intr-un mod contient progresia cunoaterii, iar reglarea activitii priveste cu prioritate strategiile educaionale ale educatorului

• se recomand evaluarea formativ s fie continu (în flux continuu)
sistematic i analitic, pentru a-i putea oferi evaluatorului informaii concrete in legtur cu nivelul de atingere a obiectivelor educaionale

• o evaluare didactic eficient îl transform pe evaluat în evaluator al
propriilor sale aciuni, evaluarea formativ devine i formatoare,
permite reglarea instruirii prin elevul însui, acesta fiind cel care prefigureaz strategiile de reglare a învrii, ceea ce înseamn c ea nu mai reprezinta doar un instrument de control, ci i un instrument de formare, de care elevul poate sa dispun pentru a-i urmri propriile obiective i pentru a-i construi propriile parcursuri/ trasee de învare i formare;

• evaluarea trebuie s fie astfel proiectat i realizat, sa îi stimuleze i s îi motiveze intrinsec pe evaluai s învee, s îi monitorizeze propria evolutie in învare, propriul progres cognitiv, dar i dificultile, erorile i lacunele,

• evaluarea nu trebuie considerat un punct final sau un momen de bilant, ci o verig necesar i util, indispensabil, practic, în înlnuirea instructiv-educative, asigurând elementele de feed-back formativ si sumativ sugerând modaliti pertinente de reglare a demersului didactic.

 

Etape majore în organizarea i realizarea activitilor didactice:

• Proiectare

• Realizare

• Evaluare

• Reglare

 

• Modelul modern al evalurii este structurat pe patru niveluri :

• verificare

• msurare

• semnificare

• argumentare.

Verificarea se refer laansamblul modalitilor de “culegere” a informaiilor privitoare la nivelul rezultatelor colare de ordin performanial ale elevilor. Distingem astfel dou subcomponente: metode de verificare i instrumente de verificare.

Verificarea se refer laansamblul modalitilor de “culegere” a informaiilor privitoare la nivelul rezultatelor colare de ordin performanial ale elevilor.

Distingem astfel dou subcomponente:

- metode de verificare

-instrumente de verificare.

 

• Msurarea, ca i component a demersului evaluativ, implic raportarea performanelor colare ale elevilor la anumite standarde docimologice.

 

• Semnificarea - proces complex de punere în coresponden sau asociere a unor semnificaii cu anumite fenomene, evenimente sau rezultate. Semnificarea, ca i component a demersului evaluativ, îmbrac la rândul su dou forme principale: nota colar i calificativul.

• argumentarea este undemers de factur explicativ-justificativ având rolul de facilita înelegerea, la nivelul subiectului evaluat, a motivelor care au stat la baza acordrii unei anumite note sau calificativ.

Scopul major al evalurii didactice îl constituie susinerea i sprijinirea activitii de învare a elevilor, a progresiei învrii i cunoaterii realizate de acetia.

• Practic, evaluarea pregtete un teren propice pentru instalarea autoevalurii.

• Autoevaluarea este demersul evaluativ realizat de elev, demers care implic însi capacitatea acestuia de a elabora i emite aprecieri referitoare la prestaiile, performanele colare proprii i la competenele dobândite.

Repere conceptuale în autoevaluarea didactic

• În termeni generici putem defini autoevaluareaca fiind capacitatea elevului de a elabora i emite aprecieri valorizatoare referitoare la competenele i performanele colare proprii, la propria sa persoan în general.

 

• Statusul colar al elevului se definete ca fiind poziia ocupat, sau recunoscut ca fiind ocupat de acesta, în structura relaiilor sociale ale clasei de elevi, respectiv ansamblul comportamentelor la care elevul se poate atepta în mod legitim din partea profesorilor i colegilor si în conformitate cu aceast poziie

• Statusul filial se refer la tipul de relaie instituit între elev i prinii si, respectiv la creditarea pozitiv sau negativ a acestuia din punctul de vedere al potenialitilor sale performaniale. Ne referim în acest sens la setul de opinii al prinilor cu privire la posibilitile i randamentul colar al elevului.

• Modelul clasic al procesului de învmânt

 

\

Modelul interacional al procesului de învmânt

\

 

 

Funcii specifice autoevalurii i evalurii didactice

• \Funcia constatativ - prin intermediul funciei constatative a evalurii didactice profesorul are posibilitatea de a-i forma o imagine asupra eficienei actului de predare i a modului de articulare al secvenelor de predare i învare, elevul, la rândul su, contientizeaz pe baza demersului su autoevaluativ, corelat cu cel al profesorului, nivelul performanelor sale colare efective.

• Funcia diagnostic are rolul, atât în planul demersului autoevaluativ cât i în acela al evalurii, de a pune în eviden carenele procesului instructiv-educativ i de a identifica sursele acestor disfuncionaliti. În acest sens profesorul inventariaz posibilele neajunsuri survenite în predarea cunotinelor, iar elevul caut modaliti explicative pertinente pentru acele capaciti performaniale pe care i le-a subevaluat sau supraevaluat.

• Funcia prognostica autoevalurii i evalurii didactice se întemeiaz la rândul su pe cea diagnostic i este caracterizat în esena sa de efortul de identificare a strategiilor optime de restructurare i optimizare pe viitor a învrii i respectiv a predrii. La nivelul profesorului aceast funcie a evalurii se concretizeaz în precizarea cu o mai mare claritate a obiectivelor urmrite i prin recurgerea la metode de predare alternative în raport cu cele utilizate în mod curent. La rândul su elevul, analizând eficiena stilului de învare practicat pân la momentul respectiv, îi revizuiete prin intermediul demersului autoevaluativ strategiile de învare i modul de dozare al efortului depus în acest sens.

• Funcia motivaionaljoac un rol deosebit de important în ceea ce privete sfera evalurii i autoevalurii didactice, constituind practic resortul energetic i orientativ al desfurrii procesului instructiv-educativ.

• Funcia decizional - deciziile profesorului, în msura în care sunt comunicate explicit elevului i interiorizate de ctre acesta, influeneaz la rândul lor deciziile elevului cu privire la propria poziionare social i la nivelul su de aspiraie.

• Funcia informaionala autoevalurii i evalurii didactice are în vedere mediatizarea observaiilor cu privire la randamentul colar al elevului, mediatizare ce poate îmbrca forme de manifestare diferite, în funcie de originea constatrilor pe care aceasta se bazeaz: constatri de factur evaluativ sau constatri de sorginte autoevaluativ.

• tipurile de strategii autoevaluative i evaluative se contureaz din perspectiva sistemelor de referin la care acestea fac trimitere:

• Cerinele prevzute de manual (programa colar)

• Performanele grupului de apartenen

(clasa)

• Nivelul propriilor performane anterioare (elevul)

Obiectivitatea evalurii i autoevalurii didactice

• Considerm ca fiind necesare urmtoarele precizri:

• autoevaluarea i evaluarea didactic nu sunt activiti cu valoare în sine, importana acestora rezidând în efectele pe care ele le induc asupra devenirii personalitii elevilor, asupra progresului lor colar i eficienei procesului de învmânt;

• obiectivitatea autoevalurii i evalurii didactice, având în vedere faptul c atât evaluatorul cât i evaluatul sunt subieci umani, este întotdeauna una relativ i nu absolut;

Distorsiuni neintenionate i distorsiuni intenionate în evaluare

• categoria distorsiunilor neintenionate cunoate cea mai mare frecven, atât la nivelul profesorului cât i la cel al elevului, iar distorsiunile intenionate aparin de regul profesorului.

• Distorsiunile neintenionate includ aspecte ca:

- volumul precar de informaii în baza crora se realizeaz evaluarea sau autoevaluarea,

- incongruena informaiilor referitoare la evaluare ale elevului i profesorului,

- insuficienta adecvare a strategiilor de evaluare la ceea ce se dorete a fi evaluat,

- influene indirecte de ordin psihosocial (statusul colar al elevului sau statusul social al familiei acestuia).

• Distorsiunile intenionate se grupeaz în jurul a dou principale categorii de factori:

• dorina profesorului de a utiliza evaluarea didactic în sensul motivrii elevului pentru învare

• intenia acestuia de a favoriza sau defavoriza, pe considerente exterioare celor pedagogice, un elev sau o anumit categorie de elevi.