Metodele i genurile fotografiei de înregistrare

Noiunea i importana fotografiei criminalistice

În acepiunea contemporan, fotografia judiciar, ca ramur a tehnicii criminalistice, este un sistem de teze tiinifice, metode, procedee i mijloace fotografice bazate pe aceste teze, utilizate pentru fixarea i cercetarea probelor, în scopul descoperirii i prevenirii infraciunilor.
Obiectele fotografiei judiciare sunt orice corpuri materiale aflate în cîmpul infracional, i anume:
§ Urme infracionale;
§ Probele materiale;
§ Strile de fapt;
§ Elementele componente ale ambianei înconjurtoare din scena infraciunii, etc.
Mijloacele fotografice sunt complete de aparate i instalaii folosite în procesul de fotografiere, realizrii de fotografii, precum i foto-accesorii.
Metoda fotografic criminalistic prezint un ansamblu de reguli i recomandri orientate spre alegerea mijloacelor fotografice, a condiiilor de fotografiere i prelucrare a materialelor imaginate, în scopul obinerii fotografiilor ce ar face fa fixrii i cercetrii probelor judiciare.
Dup sfera de activitate i subiecii folosirii fotografiei, ea este împrit în:
§ Fotografia special de investigaie;
§ De urmrire penal;
§ Judiciar;
§ De expertiz.
În funcie de sarcinile i scopurile aplicrii fotografiei, se disting 2 varieti ale ei, i anume:
a) Fotografie de fixare;
b) Fotografie de examinare.
Cu ajutorul fotografiei de fixare, se efectueaz înregistrarea obiectelor vizibile, cu ochiul neînarmat (evidente). Rezultatele a astfel de fotografieri, se prezint sub form de foto-tabele, care se anexeaz la procesele verbale ale aciunilor de urmrire penal. Aceste fotografii sunt privite ca foto-documente i dein for probatorie în soluionarea cauzelor penale.
Fotografia de examinare se aplic pe larg la efectuarea expertizelor i examinrilor speciale a probelor judiciare, în cazurile cînd este necesar a releva i a fixa caracteristicile slab vizibile sau invizibile ale obiectului.

Luînd în consideraie scopurile i sarcinile fotografiei de înregistrare, în practica criminalistic sunt folosite metodele:
§ panoramice,
§ de msurtoare fotografic,
§ de reproducere,
§ fotografia semnalmentelor,
§ stereo-fotografia
§ macro-fotografia.
Fotografia panoramic este imaginarea consecutiv a obiectului de fotografiat. Fotografiile executate se monteaz într-o singur fotografie general, care constituie panorama obiectului. Exist panorame:
§ Orizontale;
§ Verticale.
Panorama se aplic atunci cînd locul faptei are o întindere mare.
Fotografia msurtorii fotografice, denumit uneori i fotografia la scar, asigur obinerea informaiilor dimensionale ale obiectelor imaginate i a detaliilor acestora. De regul, metoda fotografiei de msurtoare, se realizeaz cu ajutorul riglelor gradate, care se plaseaz în vecintatea obiectului de fotografiat sau pe suprafaa lui. Rigla gradat se folosete pentru fixarea dimensiunilor unor obiecte nu prea mari, plasîndu-se alturi de acestea. Banda gradat se aplic cînd este necesar a se fixa poriuni de teren întinse.
Stereo-fotografia se realizeaz cu ajutorul unor aparate speciale i dispozitive, care, permit înregistrarea subiectului, concomitent prin 2 obiective, ceea ce asigur profunzimea obiectului fotografiat. Aceast metod este destul de complex, de aceea ea se aplic de regul pentru fixarea strilor de fapt, în aa locuri de comitere a infraciunilor ca:
§ Exploziile;
§ Incendiile;
§ Catastrofele;
§ Cînd exist un mare numr de obiecte diverse în cîmpul infraciunii.
Fotografia de reproducere permite obinerea unor foto-copii de pe obiectele plate, cum ar fi:
§ Înscrisuri;
§ Schie;
§ Desene.
Fotografia semnalmentelor se execut pentru a fotografia persoanele vii, precum i cadavrele, în scopul înregistrrii, recunoaterii i identificrii acestora. Fotografia respectiv poate fi realizat atît la faa locului cît i la morg.
Macro-fotografia este o metod de fotografiere a obiectelor la mrime natural sau cu o mrime neînsemnat, fr a utiliza microscopul.
Genurile fotografice
Pentru a obine un tablou deplin i clar privind particularitile obiectelor fotografiate i spaierea lor reciproc, se aplic diverse genuri de fotografiere, cum ar fi:
– De orientare;
– De schi;
– A obiectelor principale;
– De detalii.
Diversele genuri fotografice se folosesc aproape în toate actele de urmrire penal (percheziia, experimentul, prezentarea spre recunoatere, etc.), îns, mai frecvent i într-un volum mai mare, toate aceste genuri se întîlnesc în procesul efecturii cercetrii la faa locului.
Fotografia de orientare este fixarea locului desfurrii aciunii de urmrire penal, împreun cu împrejurrile acesteia, elemente care se manifest ca repere pentru determinarea ulterioar a locului evenimentului care a avut loc. O astfel de fotografie se realizeaz prin panorama liniar sau circular. Locul desfurrii actului de urmrire penal trebuie s se afle în partea central a fotografiei.
Fotografia schi se refer numai la locul de desfurare a actului de urmrire penal, fr cadrul înconjurtor, i cuprinde partea cea mai important, i anume obiectul infraciunii. Acest gen de fotografie se realizeaz cu folosirea benzii gradate.
Fotografia obiectelor principale este destinat fixrii celor mai importante sectoare ale locului faptei, precum:
– Cadavrul;
– Mijlocul de transport, etc.
Fotografia în detaliu se efectueaz în scopul fixrii unor detalii aparte a locului faptei, i a rezultatelor cercetrii la faa locului, realizîndu-se de regul cu rigla gradat.
Fotografierea în cadrul actelor de urmrire se desfoar de regul, în condiii de teren, ceea ce presupune aplicarea unor procedee speciale i mijloace de iluminare suplimentar.