Factori de distorsiune în autoevaluarea i evaluarea didactic i prevenirea lor

• În funcie de natura i specificul aciunii lor, factorii distorsionani ai autoevalurii i evalurii didactice au fost grupai în dou categorii distincte:

• erori procedurale (eroarea instrumental, eroarea încadrrii globale, eroarea succesiunii);

• efecte parazite (efectul de anticipare, efectul de obinuin, efectul constantei personale)

• Eroarea instrumental -Profesorul poate fi tentat s se ghideze în demersul su evaluativ dup unele aspecte de ordin secundar sau doar corelative obiectivelor principale ale evalurii, cum sunt acurateea, sistematicitatea sau fluena rspunsului elevului, iar acesta din urm poate lua în autoevaluare drept criteriu fundamental efortul depus pentru pregtirea leciei respective

• Eroarea încadrrii globale (efectul halo) - se refer la aprecierea performanei colare efective prin corelarea acesteia cu performanele colare globale ale elevului. spre exemplu, notele anterioare ale elevului la materia respectiv sau la alte obiecte de studiu constituie adeseori un important reper de apreciere atât pentru demersul autoevaluativ al acestuia cât i pentru evaluarea didactic realizat de ctre profesor.

• Eroarea succesiunii -se manifest ca urmare a scoaterii reciproce în eviden a dou performane colare de niveluri diferite. Altfel spus, un rspuns foarte bun face ca un rspuns ulterior slab s apar ca fiind mai slab decât este în realitate, aa dup cum un rspuns bun care urmeaz unuia slab pare mai bun decât este de fapt.

• Efectul de obinuin - Efectul de obinuin se refer la faptul c atât elevul cât i profesorul manifest o anumit inerie în autoevaluarea i evaluarea performanei colare efective, inerie concretizat în faptul c atât demersul autoevaluativ al elevului cât i cel evaluativ al profesorului se origineaz mai degrab în ateptrile personale ale acestora cu privire la nivelul respectivei performane decât în situaia colar real.

• Efectul de anticipare -are drept principal cauz tendina elevului i a profesorului de a face predicii cu privire la nivelul acestor performane.

• Efectul constantei personale -se refer la faptul c atât elevul cât i profesorul sunt, prin firea i natura lor, înclinai fie spre exigen i severitate fie spre lejeritate apreciativ i indulgen.

Evaluare formal i informal

• Evaluarea formal presupune raportarea de ctre profesor a performanelor colare efective ale elevului la un set de obiective i criterii riguros definite i formulate în perspectiva obinerii unor informaii cu grad ridicat de acuratee în ceea ce privete atât randamentul colar al acestuia cât i eficiena actului didactic. Evaluarea formal este întotdeauna centrat asupra unei anumite sarcini colare oferite spre realizare elevului i este realizat cu scopul explicit de a se finaliza prin emiterea unor aprecieri sub forma notelor sau calificativelor.

• Evaluarea informal realizat de ctre profesor presupune ca s nu existe obligativitatea finalizrii acesteia prin formularea explicit de note sau calificative ce urmeaz a fi comunicate elevului i trecute în documentele colare. Evaluarea informal include astfel un set de opinii personale generale, cu privire la nivelul de pregtire al elevilor, opinii ce influeneaz îns în mare msur demersul evaluativ de factur formal.

Tipuri de evaluare

• 1. Evaluare iniial – la începutul unei perioade de învare (an colar, semestru, situaii experiemntale etc)

• - Are ca rol cunoaterea nivelului de pregtire al elevilor în la acel moment, pt a putea proiecta eficient secvenele urmtoare de învare

• Exemple: teste iniiale de cunotine

• 2. Evaluare formativ (continu) – derulat pe tot parcursul procesului didactic

• Are ca rol verificarea sistematic a cunotinelor elevilor, pt a nu se acumula lacune în cunotine

• Exemple: lucrri de control, verificrile orale din lecia nou

• Evaluare sumativ (cumulativ) – la sfâritul unei secvene mai lungi de activitate didactic

• Are rolul de a verifica un volum mai mare de cunotine, acumulate într-o perioad lung de timp

• Exemple: tezele, examenele semestriale sau anuale

Strategiile de evaluare

• Strategiile concrete prin intermediul crora sunt evaluate performanele respectiv competenele elevilor în contextul realitii educaionale pot fi, în general, clasificate în dou categorii principale:

• strategii standardizate (elaborate la nivel central de ctre colective de specialiti pe baza unor seturi de norme i reguli vizând asigurarea validitii i fidelitii testelor de cunotine)

• strategii nestandardizate (elaborate de ctre profesorii înii, pe baza experienei proprii i a necesitilor constate la nivelul clasei).

Dezvoltarea capacitii de autoevaluare la nivelul elevilor

• Principalele strategii acionale care stau la dispoziia profesorului pentru formarea i dezvoltarea capacitii de autoevaluare la nivelul elevilor sunt:

• autocorectarea;

• autonotarea controlat;

• notarea reciproc;

• metoda interaprecierii obiective;

Tehnici de evaluare i instrumente de evaluare

• Tehnici de evaluare:

• scrise,

• orale,

• probe practice

• Instrumente de evaluare:

• teste

• portofolii

• seturi de produse etc.

Probe scrise

• Lucrarea de control – din lecia de zi, 10-15 min.

• Lucrarea de verificare dup o secven mai mare de învare (testul de cunotine sau docimologic)– 20-30 min.

• Teza – 50 min.

• Examenul scris 50 – 180 min.

• Testul gril

Cerine în elaborarea subiectelor de evaluare

1. Se selecteaz cu atenie coninutul din care se formuleaz itemii (itemul =o întrebare, o sarcin de lucru, o cerin), astfel încât s fie reprezentativ pt evidenierea cunotinelor elevilor, s reflecte un coninut important, esenial

2. Se formuleaz întrebrile sau cerinele, astfel încât acestea s fie:

• - clare

• - s nu sugereze rspunsul

• - s fie adecvate nivelului de înelegere al elevilor

• - s poat fi rezolvate în timpul avut la dispoziie

• -s poat fi evaluat cât mai obiectiv rspunsul

 

• 3. Se stabilesc criteriile de evaluare (elementele de coninut la care trebuie s se refere prin rspuns fiecare elev i punctajul pe fiecare subiect. Se stabilete i punctajul din oficiu).

• Se recomand ca punctajul s fie comunicat elevilor înainte de începerea testului, astfel încât acetia s cunoasc valoarea subiectelor

• Comunicarea elementelor de coninut (de ex: definiii, exemple, clasificri etc.) se recomand a se realiza dup finalizarea testului, pt a nu influena rspunsurile elevilor

• Se apreciaz c aceast abordare a evalurii favorizeaz dezvoltarea capacitii de autoevaluare a elevilor

Testele gril

• Sunt considerate ca probele care asigur cea mai obiectiv evaluare, deoarece:

• - au variante de rspuns gata formulate, din care doar se selecteaz rspunsul corect

• Au un punctaj clar acordat pe fiecare rspuns, astfel încât nu permite subiectivitatea în evaluare